Cursed blood.

Cu pași lenți, calmi, Hibari înaintă pe acel coridor, neschițând un gest mai aparte. Purta un tricou alb, un alb imaculat și o pereche de blugi negri, având un hanorac pe el la fel de negru precum negura nopții. Avea mâinile în buzunarele blugilor și privi lung pe ferestră, fixând un anume punct. Ochii săi neobișnuiți de mari și de un negru atât de intens cercetau fiecare detaliu în parte, din fiecare zonă.
Din buzunarul hanoracului scoase un pachet de țigări, învârtindu-l pentru o clipă printre degetele lungi apoi se rezemă de perete. Își aprinse în scurt timp acel tutun, trăgând vicios din aceasta - era un obicei prost din partea lui, dar nu exagera într-o manieră atât de dependentă față de ele, doar îl liniștea în anumite clipe și totuși avea un aer misterios și atât de plăcut ; brunetul doar închise treptat ochii și se bucură în liniște de acea țigară.

- Unu, doi, trei....patru...cinci, oh...şase ! Şapte, opt şi ...atât !
Glasul catifelat, plăcut şi melodios al lui Mio se făcu auzit după câteva secunde. Urca scările mai mult ţopăind decât mergând , ţinându'şi mâna pe bară, în caz că s-ar fi împiediat - lucru ce nu era imposibil, ţinând cont de faptul că fata chiar era împedicată - .
Îşi muşcă buza inferioară şi se încruntă, oprindu'se pe hol. Trase aer adânc în piept, îşi trecu uşor mâna prin părul liber, ciufulit şi îşi coborâ privirea jucăuşă spre hainele ei. Purta o rochiţă neagră, simplă, puţin gotică.
Îl observă pe Hibari şi apoi simţi şi mirosul de tutun. Tuşi de câteva ori, apropiindu-se de el.
- Şti că nu e bine să fumezi ? îl întrebă, ducându'şi mâinile la spate.

El rămase rezemat de zidul rece și își fumă liniștit acea țigară, făcând din când în când cerculețe de fum în aer. Începu să bată ritmat cu piciorul în podea, un ritm destul de plăcut și nu enervant precum altele, încercând astfel să se gândească la o următoare melodie ce-ar putea să o compună, desigur - la chitară.
Nu după mult timp, simți prezența unei fete dar fără să-și întoarcă cumva chipul.
- Așa, și? spuse brunetul scurt dar pe un ton profund și atât de calm, un calm ce te-ar fi scos din sărite. Nu o privi pe fată, doar își fumă în continuare țigara, ce-i dădea un aer misterios chiar.

Nu departe de cei doi,se plimba pe holuri Bianchi cu o carte in mana.Inainta cu pasi lenti dar apasati fara sa vada pe unde se duce.Inspira la un momentdat aer adanc in piept, si simti cum se lovi de cineva.
-Vai! mari Bianchi ochii privindu-l pe tanarul din fata ei.Scuza-ma...nu am vrut! clatina din cap clipind de cateva ori.

Tocmai când își savură țigara liniștit și închise iar ochii, cineva dădu peste el. Noroc că nu-l dărâmase din picioare și o prinse de braț pe fată.
- Nici o problemă. spuse acesta scurt și calm, apoi le privi în parte pe fete și se rezemă iar liniștit de perete. După ce văzu că mai avea puțin de fumat acel tutun, în aruncă pe fereastră și își băgă mâinile în buzunarele blugilor.

-Sigur esti...bine?, il intreba roscata privindu-l atent.Isi dadu ghiozdanul jos bagandu-si apoi cartea inapoi.
Se simtea prost fata de el ca dadu peste el, plus ca era neatenta mai tot timpul.
-Bianchi Cavallone! intinse ea mana cu o urma de sfiala dar totusi zambi.

- Da, sunt. îi răspunse foarte relaxat Hibari, cercetând-o pentru câteva clipe cu privirea sa de un negru profund.
Se dezlipi încet de perete și îi privi mâna rozaliei pentru câteva clipe. Deși nu-i plăcea să dea mâna cu o fata chiar și atunci când făcea cunoștință, totuși o făcu în cele din urmă.
- Hibari Kyouya. se prezentă la rândul său, strângându-i prietenește mâna - așa.. ca pentru început apoi și-o retrase discret.

-Incantata...,clipi de cateva ori din ochii ei de un verde intens.Uhm...mergi in clasa de arte? isi puse ghiozdanul mai bine in spate indreptandu-se cu pasi marunti catre clasa.
Deschise usa larg,dar nu era nimeni.Ofta prelung uitandu-se cateva secunde pe fereastra.